Alanhi
Dendi Güiquipeya
|
Alanhi |
|||
|---|---|---|---|
|
|
|||
Alanhi |
|||
| Nombri oficial | {{{nombri_oficial}}} | ||
| País | |||
| Comuniá Autónoma | Estremaura | ||
| Província | Badahó | ||
| Província | Badahó | ||
| Comarca | {{{Comarca}}} | ||
| Ciá | {{{monicípiu}}} | ||
| Coigu postal | |||
| Supifícii | 160,3 km² | ||
| Artitú | 323 msnm. | ||
| Longol | 16 km a Méria | ||
| Puebración | 2.018 ab. (2005) | ||
| Gentilíciu | Alanhinu | ||
| Rius | |||
| Página web | www.alange.es | ||
Alanhi es un puebru estremeñu el partiu hudicial de Méria, ena província de Badahó. El hentilíciu los sus abitantis es alanhinus/alanheñus.
Continius |
[eital] Asiahamientu
Alanhi s'alcuentra asiahau ena parti central d'Estremaura, a una artitú e 323 m. La superfici el su términu municipal es de 160,3 km². El puebru s'alcuentra huntu a un embalsi i un castillu, fruhiendu dambus dos el mesmu nombri el puebru.
[eital] Termas
La termas romanas son el mayol reclamu turísticu d'Alanhi. Con rehormas nel sigru XVIII i XIX, oi s'alcuentran en esplotación, integrás nun balneariu d'áuguas meicinalis, cuyu artu calteniu en radón prouci mehorías enas afecionis de tipu nerviosu, artrosis, reumatismu i el aparatu respiratoriu.
[eital] Castillu d'Alanhi
El castillu que domina la comarca e riu Matachel está asiahau nel lombu La Culebra. Hue costruiu polos musulmanis nel sigru IX. Al conquistal Alanhi, el rei Fernando III donó el castillu a la Ordin de Santiagu en 1243, i nel sigru XVI hue abaldonau. Entovia oi la torri el omenahi, eificá en mampostería i ladrillu, se puei vel endi una tupa quilómetrus i recuerda la su emportancia melital ena epoca bahumeyeval. Sigún cuenta la leyenda, endi el castillu partia un tunil suterráneu cuya salia s'alcuentraba nel teatru romanu e Méria, i se gastaba p'ahuyil el enemigu cuandu el castillu era asediau.