Guadalupi

Esti artícalu es un encetu

Si te apeta, pueis enlial-ti a trebajal en él, precurandu más información i amejorandu lo escritu.



Guadalupi
Entidad subnacional



Bandera

Escudo


Ubicación de Guadalupi
Coordenadas 39°27′08″N 5°19′38″O / 39.452301, -5.327236
Entidad Monicipiu d'España y Villa
 • País Bandera de España España
Superficii  
 • Total 68,2 km² Ver y modificar los datos en Wikidata
Altol  
 • Media 640 m s. n. m.
Puebración (2023)  
 • Total 1787 hab.
 • Densidá 26,2 hab/km²
Huso horario UTC+01:00
Código postal 10140[1]
Sitio web oficial

Guadalupi es un monecipiu estremeñu dela província de Caçris, famosu pol su monesteriu, Patrimoñu dela Umanidá pola UNESCO dendi 1993. Cuenta con costrucionis delos sigrus XIV - XVIII, i con el su famosu templeti mudéjal costruiu nel sigru XV.

Geografía física[Edital | Editá'l códigu]

Gualupi está enclavao entre sierras, en el corazó del Geoparque Villuercas-Ibores-Jaras. Se pué llegal a Gualupi dendi Navalmoral, por los Iboris, por una de las zonas más repollua de estremaura. Tamién se pué llegal por el sur, dendi Cañameru. Y si quieremus llegal andandu, se están fomentandu los caminos realis pal llegal a Gualupi a pie, por los caminus que sa llegao tradicionalmenti.[2]

Estoria[Edital | Editá'l códigu]

La leyenda palra el hallasgu duna imagin de la Vilgin a finalis del sigru XIII o prencípius del XIV, pol un campusinu llamau Gil Cordero de Alía. La imagin iba estau sigrus atrás arrejuntá el cuerpu de San Lucas, espuesta en Roma i en Sevilla, hata que nel 714, duranti la envasión musulmana, la imagin hue ascuendia unta el riu Guadalupi, (que quiei izil "riu ascuendiu"), ondi asperó hata que Gil Cordero la alcuentró.

Coltura[Edital | Editá'l códigu]

Patrimoñu material[Edital | Editá'l códigu]

Patrimoú inmaterial[Edital | Editá'l códigu]

  • Morcilla de Gualupi en uno de los baris de la praza.[2]

Referencias[Edital | Editá'l códigu]

  1. Worldpostalcodes.org, código postal n.º 10140.
  2. 2,0 2,1 «Guadalupe». Conoce Extremadura. Consultado el 19 de marzo de 2024. 

Atijus p'ahuera[Edital | Editá'l códigu]

Patrimoñu la Umaniá n'Estremaura

Cascu estóricu Caçris
Conjuntu arqueológicu Méria
Guadalupi