Academia Rumana
| Academia Rumana | |
|---|---|
| Academia Română | |
| Sei dela Academia Rumana en Bucarest. | |
| Escú dela Academia Rumana. | |
| Información | |
| Acrónimu | A. R. |
| Lema | In servitute, contra servitutem |
| Tipu | Socieá centífica |
| Hundaeru | 1 d'abril de 1866 (158 añus) |
| Hundaol | Carlos I de Rumania |
| Sei | Bucarest, Prantilla:Geodatos Rumania |
| Coordenás | 44°26′47″N 26°05′31″E |
| Presienti | Ioan-Aurel Pop |
| Biembrus | 181 |
| Biembru de | Unión Académica Internacional |
| Filial de | Academia de Ciencias de Moldavia |
| Sitiu web | |
| www.acad.ro | |
Academia Română es un foru coltural de Rumanía. Hue hundau el 1 d'abril de 1866, en Bucarest, baxu la denominación de Sociedá Literaria Rumana. El 1 d'abostu de 1867 se convirtió ena Sociedá Académica Rumana, i dendi 1879 lleva la denominación atual. L'Academia Rumana tieni comu atribucionis prencipalis la promoción dela luenga i la literatura rumana, el establecimientu delas normas ortográficas, la envestigación dela estoria nacional i el apoyu ala ativiá científica. Argunus delos proyetus fundamentalis dela academia son Dicționarul Limbii Române (DLR), Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM).[1][2]
Conhormi al su estatutu de estitución púbrica utónoma, l'Academia Rumana puei tenel un númiru mássimu de 181 biembrus titularis i correspondientis i 135 biembrus d'onol, delos qualis comu muchu 40 de Rumanía. «El Día dela Academia Rumana» se marca anualmenti ena fecha de 4 d'abril. [3][4]
L'Academia tieni baju la su subordinación una serii de institucionis, la Biblioteca Academiei Române i la Editura Academiei Române.
Estoria
[adital | adital cóigu]
Las academias dessistían, en hormas tempranas en Valaquia (Bucarest, circa 1689) i nel Prencipau de Moldavia (Iași, 1707), institucionis que se transformarun más tardi en nuversidais. Las primeras sociedais colturalis moernas huerun hundás en Brașov (1821), Bucarest (1844) i Cernăuți (1862), sobri el modelu estitucional d'inspiración ocidental.
A meyaus del sigru XIX, nel contextu dela moerniçación del estau rumanu i dela afirmación dela dentiá coltural, huerun iniciás varias gestionis pala fundación d'una institución central con perfil académicu. La Unión delos Prencipaus Rumanus del 24 de eneru de 1859 i las reformas ulterioris crearun el marcu favorabli pala fundación d'un foru nacional de coltura. En 1860, Ioan Maiorescu proponía la constitución d'una «sociedá académica» que coordinara l'ativiá delos inteletualis rumanus nel dominiu dela luenga i dela estoria. El su proyetu no hue realizau, inque l'idea hue retomá i sostribá por varius biembrus del'eliti coltural i política.

A propuesta de Constantin Alexandru Rosetti, el 1 d'abril de 1866, la regencia prencipesca aprobó el reglamentu de funcionamientu dela Sociedá Literaria Rumana, con sedi en Bucarest. Los pesquis prencipalis dela nueva institución eran establecel l'ortografía dela luenga rumana, redatal una gramática i elaboral un dicționar-tesoru. El reglamentu preveía el nombramientu delos biembrus pol Ministeriu d'Instrución Púbrica, con representación de toas las regionis abitás por rumanus i arrumanus.[5][6] En total, el númeru de biembrus fundadoris llegó a 25.
La primera sesión dela nueva institución tuvu lugal el 13 d'abostu de 1867, en Bucarest, momentu nel que se decidiú el cambiu dela denominación a Sociedá Académica Rumana. La institución recién fundá fue al enceti una sociedá nacional enciclopédica. El primel presidenti fue Ion Heliade-Rădulescu (ata el 1 d'abostu de 1870).
El 30 de marçu de 1879, puna ley especial, la Sociedá Académica Rumana fue declará institución nacional baju el nombri de Academia Rumana, con rol d'autoriá enos dominius dela coltura, la ciencia i la moral púbrica.
Nel periodu del régimi comunista, l'Academia Rumana fue disuelta pol Decretu n.º 76 del 9 de juñu de 1948, siendu reemplaçá pola Academia dela Repúbrica Populal Rumana. La nueva institución no fue considerá acontinaora de derechu del'Academia Rumana, i la lista de biembrus elegíus fue modificá. Más de 100 biembrus dela antigua academia no fuerun incluíus ena nueva estrutura que fue completá con nombris cercanus al régimi comunista. Posteriormenti, la institución llevó la denominación de Academia dela Repúbrica Socialista de Rumanía.
Endispués de 1989, tras la reinstauración del régimi democráticu, la institución retomó la su denominación de Academia Rumana.
Biembrus fundadoris
[adital | adital cóigu]Biembrus
[adital | adital cóigu]L'Academia Rumana se compón de cincu categorías de biembrus:
- biembrus titularis,
- biembrus correspondientis (títulu onoríficu académicu, sin beneficius financierus),
- biembrus d'onol (del país i del estrangeru),
- biembrus post-mortem
- biembru donanti (Constantin Năsturel-Herescu).
Nel casu delos biembrus titularis, las propuestas solu puein sel formulás por biembrus titularis, i los candidatus debin sel ya biembrus correspondientis. Pala eleción dun biembru correspondienti, las propuestas puein sel hechas por biembrus titularis o correspondientis. Los biembrus titularis i correspondientis son elegíus entri pressonaliais con logrus enos dominius dela ciencia, la coltura, l'arti u l'educación. Las candidaturas son propuestas por biembrus dessistentis del'Academia i analizás polas secionis d'especialiá, qu'evalúan las contribucionis científicas, los trabajus publicaus, el impactu nacional i enternacional, assin comu la conduta profesional i moral delos candidatus. Endispués del ditami dela seción d'especialiá i l'aprobación del Buró del Presidium, la candidatura se someti al votu secretu del'Asamblea General. La eleción tieni lugal con mayoría absoluta delos votus delos biembrus titularis presentis.
Una vezi elegíus, los biembrus titularis recibin:
- una indemnización mensual vitalicia dela parti del estau, amás dela pensión ordinaria;
- el estatutu de digniá púbrica (función púbrica onorífica, reconocía oficialmenti pol estau, similal ala d'altu dignatariu, inque sin atribucionis ejecutivas o políticas);
- acessu alos recursus institucionalis del'Academia: bibliotecas, institutus d'investigación, laboratorius i acessu a financiación pala ativiá académica;
- rol consultivu en problemas d'interés nacional, siendu llamaus a contribuil ala formulación de posicionis académicas en dominius comu l'educación, el patrimoñu coltural u l'investigación científica;
- l'autoriá de participal ena elaboración i validación delas normas oficialis dela luenga rumana (inclusu por meyu de diccionarius i regras ortográficas), assin comu ena definición delos estándaris colturalis i científicus asumíus pol estau rumanu.
El títulu de biembru post-mortem se otorga, de mou eccecional, a argunas figuras de marca fallecías, en señal de reconocimientu dela su contribución. Los biembrus d'onol son elegíus entri las pressonaliais de juera del'Academia, del país u del estrangeru, que s'án destacau por contribucionis sinificativas en dominius relevantis.
El únicu biembru donanti dela estoria dela Sociedá Académica Rumana es el general Constantin Năsturel-Herescu. Dela su donación se fundarun los Premios «Năsturel-Herescu» pa trabajus del dominiu dela literatura, estoria, arqueología, geografía i derechu.[10]
Nel Diccionariu d'académicus rumanus, 1866-1999, Dorina N. Rusu contabilizaba que ata el añu 1999 l'Academia á reuníu un númeru de 1.494 biembrus, delos qualis: 980 rumanus (25 fundadoris, 375 titularis, 178 d'onol, 361 correspondientis, 41 elegíus post-mortem) i 514 estrangerus (404 biembrus d'onol, 109 correspondientis, 1 elegíu post-mortem). D'entri los biembrus estrangerus, los paísis con más biembrus eran: Francia con 163, Alemaña con 60, Itália 48, Estaus Uníus 39, Ingalaterra 22, URSS (Russia) 20, Bélgica 17 etc.
Funcionamientu
[adital | adital cóigu]L'Academia es una institución financiá, prencipalmenti, del presupuestu del estau i que funciona autónomamenti. Fuentis secundarias de financiación puein sel las ativiais propias u l'esplotación del propiu patrimoñu, assin comu las donacionis. Tieni 3 filialis, en Iași, Cluj-Napoca i Timișoara. Baju la su subordinación s'alcuentran una serii d'institucionis prestigiosas i centrus d'investigación de Rumanía (circa 60). Nel añu 2001, dos delos institutus del'Academia Rumana fuerun reconocíus pola Comuniá Uropea comu institutus d'ecelencia.
Sigún el estatutu atual, un mandatu de presidenti tieni la duración de quatru añus, i una pressona no puei ostental la función de presidenti por más de dos mandatus. El Buró del Presidium del'Academia Rumana está formau por seis académicus: el presidenti del'Academia Rumana, los quatru vicepresidentis i el secretariu general. L'atual Buró del Presidium fue elegíu pun mandatu de quatru añus, nel marcu del'Asamblea General del 4 de mayu de 2022, por votu secretu.[11][12]
La Biblioteca Academiei Române, fundá en 1867, tieni una coleción de más de sieti millonis de librus i colecionis de dibujus, grabaus, mapas i moneas. L'Academia tieni tamién la su propia editorial.Curiosiais
[adital | adital cóigu]
El escrebiol Andrei Vizanti, elegíu comu biembru correspondienti en 1882, fue apartau en 1903, endispués d'empendolal el país pa escapal d'una pena por delapidación de dineru púbricu.
Unu delos biembrus controvertíus fue el filólogu Alexe Procopovici, de quien Eugen Lovinescu izía qu'es «el ombri que no á escritu na».
Eugen Lovinescu fue rechazau de mou «escandalosu»[13] por causa dela oposición de Nicolae Iorga i Ovid Densusianu. Él fue elegíu biembru post-mortem en 1991.
Elena Ceaușescu fue elegía comu biembru titulal en 1974, i Nicolae Ceaușescu biembru titulal i presidenti d'onol en 1985. Dambos dos fuerun excluíus post-mortem ena sesión del 26 de diziembri de 1989.
Manea Mănescu fue elegíu biembru titulal en 1974 i excluíu el 2 de hebreru de 1990. Lo mesmu passó tamién con Suzana Gâdea. Dambos dos tuvun condenas penalis.
Polémicas
[adital | adital cóigu]En 2013, la Fundația Națională pentru Știință și Artă, dirigía pol antiguu presidenti del'Academia, Eugen Simion, fue demandá por publical la obra de Emil Cioran baju la égida del'Academia, sin tenel los derechus d'autol.[14][15]
En 2015, l'Academia Rumana fue criticá por republical en edición bilingüi una obra de Dimitrie Cantemir (Istoria măririi si decăderii Curții othmane), gastandu el testu latinu establecíu pol filólogu Dan Slușanschi, sin acredital-lu correspondientementi ena página de títulu u ena descrición CIP del volumi.[16] En abostu de 2020, l'Academia Rumana publicó ena su web un comunicau firmau pola Seción de ciencias médicas, coordiná pol acad. Victor Voicu, nel que se promovían opinionis sin fundamentu con respetu alas redis 5G i se sugería que la Organización Mundial dela Salú sedríe induciendu a marrar ala puebración. El comunicau fue retirau ulteriormenti sin esplicacionis oficialis, i la direción del'Academia reusó comental púbricamenti el incidenti. Ulteriormenti, l'Academia precisó que el documentu no reflejaba la posición oficial dela institución, que solu puei sel espressá pol presidenti o pol Buró del Presidium.[17][18][19][20][21][22]
Dendi los añus 2020, l'Academia Rumana á síu el pesqui dunas críticas recurrentis dela parti delos periodistas, los inteletualis i la sociedá civil, qu'án acusau la direción dela institución de promovel unas ideas nacionalistas, soberanistas i protocronistas enas políticas del Ministeriu d'Educación.[23][24][25][26][27][28][29]
Referencias
[adital | adital cóigu]- ↑ Citat web|url=https://academiaromana.ro/acteNormative/pag_acteNormative.htm%7Ctitlu=Acte normative|publisher=academiaromana.ro
- ↑ citation|last=Nicolescu|first=Nicolae C.|title=Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006)|pages=215|year=2006|place=București|publisher=Editura Meronia
- ↑ Citation|title=4 aprilie - Ziua Academiei Române|date=2023-04-04|url=https://www.agerpres.ro/documentare/2023/04/04/4-aprilie-ziua-academiei-romane--1086472%7Cnewspaper=Agerpres.ro%7Carchive-url=https://web.archive.org/web/20230404215032/https://www.agerpres.ro/documentare/2023/04/04/4-aprilie-ziua-academiei-romane--1086472%7Cdead-url=yes%7Caccessdate=2023-4-5%7Carchive-date=2023-04-04
- ↑ Citation|author=|title=Membrii Academiei Române|date=|url=http://www.academiaromana.ro/membri_ar/membri.htm%7Cnewspaper=Academiaromana.ro%7Carchive-url=https://web.archive.org/web/20180930111431/http://www.academiaromana.ro/membri_ar/membri.htm%7Cdead-url=yes%7Caccessdate=26 septembrie 2018|archive-date=2018-09-30
- ↑ Predescu, p.9
- ↑ Rusu, en Introducere, de Ionel Haiduc, p.5
- ↑ Fecha arbitraria de 1 de eneru, por falta de datus fáticus que sostribin una fecha real de nacencia
- ↑ Fecha arbitraria de 1 de eneru, por falta de datus fáticus que sostribin una fecha real de nacencia
- ↑ Fecha arbitraria de 1 de eneru, por falta de datus fáticus que sostribin una fecha real de nacencia
- ↑ Academia Româna, Scurt Istoric - Repere cronologice Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121109002823/http://www.acad.ro/academia2002/acadrom/tmp/repereIstoriceAR.doc |date=2012-11-09 , accesat la 8 mai 2011
- ↑ Citation | url=https://acad.ro/mediaAR/com2022/c0504-AlegereConducereAR-comunicat.pdf%7C title=Alegerea conducerii Academiei Române| newspaper=Acad.ro| date=2022-05-04| accessdate=2022-05-06
- ↑ Citation | url=https://www.mediafax.ro/cultura-media/academia-romana-si-a-ales-noua-conducere-pentru-un-mandat-de-4-ani-20799180%7C title=Academia Română și-a ales noua conducere pentru un mandat de 4 ani| newspaper=Mediafax| date=2022-05-04| accessdate=2022-05-06|author = Laura Buciu
- ↑ Ionel Haiduc, en Introducere, Rusu, p.7
- ↑ Citat web|url=https://www.mediafax.ro/cultura-media/drepturile-pentru-opera-lui-cioran-liiceanu-il-acuza-pe-eugen-simion-simion-spune-ca-a-fost-corect-11134180%7Ctitlu=Drepturile pentru opera lui Cioran: Liiceanu îl acuză pe Eugen Simion. Simion spune că a fost corect|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2022-10-22|limbă=ro
- ↑ Citat web|url=https://ziare.com/cultura/scriitori/scandal-intre-gabriel-liiceanu-si-eugen-simion-pe-opera-lui-cioran-1247093%7Ctitlu=Scandal intre Gabriel Liiceanu si Eugen Simion, pe opera lui Cioran|publisher=Ziare.com|accessdate=2022-10-22|limbă=ro
- ↑ Citat web|url=https://www.contributors.ro/cresterea-si-descresterea-academiei-romane/%7Ctitlu=Creșterea și descreșterea Academiei Române|accessdate=2022-10-22|limbă=ro-RO
- ↑ [[enlace sospechoso eliminado] Implementarea rețelei 5 G și posibilele probleme de sănătate publică] (accesat în 28 august 2020)
- ↑ Site-ul Academiei Române (accesat în 28 august 2020)
- ↑ Academia Română a șters de pe site-ul propriu comunicatul în care susținea că tehnologia 5G poate avea grave consecințe asupra sănătății populației (accesat în 28 august 2020)
- ↑ Declarație șocantă a conducerii Academiei Române, care susține teoriile conspirației despre 5G și un fals despre OMS (accesat în 28 august 2020)
- ↑ Academia Română revine cu explicații Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200903015040/https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24264623-academia-romana-explicatii-conspiratii-5G-victor-voicu-comunicat-sters-tehnologia-5g-grave-consecinte-sanatate.htm%7Cdate=2020-09-03 (accesat în 3 septembrie 2020)
- ↑ Poziția oficială a Academiei Române (accesat în 28 august 2020)
- ↑ Citat web|url=https://hotnews.ro/mircea-cartarescu-nu-a-fost-admis-ca-membru-al-academiei-romane-diferenta-a-fost-o-un-singur-vot-am-fost-foarte-aproape-sa-facem-un-act-corect-1900529%7Ctitlu=Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române la o diferență de un singur vot|date=2025-02-12|accessdate=2025-02-14|limbă=ro-RO
- ↑ Citat web|url=https://www.g4media.ro/semnal-negativ-academia-romana-vrea-sa-se-implice-formal-in-activitatea-ministerului-educatiei-academia-e-populata-de-nationalisti-suveranisti-si-promoveaza-masiv-curentul-pr.html%7Cnume=Mihăescu%7Cprenume=Alexandru%7Ctitlu=Academia Română vrea să se implice formal în activitatea Ministerului Educației|publisher=G4Media.ro|date=2025-06-25|limbă=ro-RO
- ↑ Citat web|url=https://www.vice.com/ro/article/cele-mai-penibile-scandaluri-ale-academiei-romane/%7Cnume=Lazăr%7Cprenume=Mihnea%7Ctitlu=Scandaluri ale Academiei Române|publisher=VICE|date=2017-03-01|limbă=en-US
- ↑ Citat web|url=https://www.g4media.ro/cu-urss-in-inima-si-lenin-pe-buze-scandalul-respingerii-lui-mircea-cartarescu-de-catre-academia-romana.html%7Cnume=Pantazi%7Cprenume=Cristian%7Ctitlu=Scandalul respingerii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română|publisher=G4Media.ro|date=2025-02-14|accessdate=2025-07-19|limbă=ro-RO
- ↑ Citat web|url=https://www.g4media.ro/academia-romana-l-a-premiat-pe-alex-mihai-stoenescu-turnator-la-securitate-cu-decizie-definitiva-in-justitie-stoenescu-e-un-controversat-istoric-amator-acuzat-de-michael-shafir-ca-a-aparat-miscarea.html%7Cnume=Pavel%7Cprenume=Andreea%7Ctitlu=Academia Română l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, turnător la Securitate cu decizie definitivă în justiție|publisher=G4Media.ro|date=2024-12-04|limbă=ro-RO
- ↑ Citat web|url=https://www.g4media.ro/zeci-de-istorici-profesori-universitari-si-experti-cer-public-academiei-romane-sa-ii-retraga-diploma-acordata-lui-alex-mihai-stoenescu-turnator-la-securitate-cu-decizie-definitiva-in-justitie.html%7Cnume=Milonean%7Cprenume=Ioana%7Ctitlu=„Delațiunile lui Alex Mihai Stoenescu au trimis oameni în închisoare”|publisher=G4Media.ro|date=2024-12-09|limbă=ro-RO
- ↑ Citat web|url=https://www.g4media.ro/membru-al-academiei-romane-despre-protestele-anti-calin-georgescu-e-in-cale-afara-de-ciudat-cat-de-manipulati-sunt-tinerii-de-pe-strazi-caci-resping-tendinta-pro-pace-al-carei-exponent-este-calin-geo.html%7Cnume=Mihăescu%7Cprenume=Alexandru%7Ctitlu=Membru al Academiei Române despre protestele anti-Călin Georgescu|publisher=G4Media.ro|date=2024-12-01|accessdate=2025-07-19|limbă=ro-RO
Bibliografía
[adital | adital cóigu]Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucarest, 1999. ISBN 973-9399-03-7.
Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucarest, 1999. ISBN 973-27-06967.
Vel tamién
[adital | adital cóigu]Lista instituțiilor din subordinea Academiei Române
Lista membrilor epurați ai Academiei Române
Lista membrilor Academiei Române
Lista președinților Academiei Române
Lista femeilor membre ale Academiei Române
Listă cu laureați ai premiilor Academiei Române *Academia Oamenilor de Știință din România *Academia de Științe din România *Academia de Științe a Moldovei
Atijus esternus
[adital | adital cóigu]Resurse digitalizate disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI
Site-ul oficial al Academiei Române
Membrii Academiei Române Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130729014349/http://acad.ro/membri_ar/membri.htm |date=2013-07-29
Victime de elită (Academia Română în vremea comunismului), 4 februarie 2006, Evenimentul zilei *Academia Română NU mai este cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală! *Creșterea și descreșterea Academiei Române *Academia și problemele limbii româneLegătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes , 14 ianuarie 2011, Acad. Marius Sala, Jurnalul Național
Academia Română marchează 150 de ani în serviciul națiunii române
Adunarea generală a Academiei Române marchează 145 de ani de existență a instituțieiLegătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes , 4 aprilie 2011, Gabriela Antoniu, Jurnalul Național *Cat castiga membrii Academiei Romane?, 2 decembrie 2011, Ziare.com