Diferencia entre revisiones de «Taiwán»
c r2.7.1) (Robó Hondeau: nap:Taiwan |
c r2.7.2) (Robó Moificau: ar:تايوان; cambios triviales |
||
Línia 24: | Línia 24: | ||
| [[Lista paísis por puebración|Puestu 47º]]<br />22.814.636 <br />640 ab/km² |
| [[Lista paísis por puebración|Puestu 47º]]<br />22.814.636 <br />640 ab/km² |
||
|- |
|- |
||
| [[Produtu interiol brutu|PIB]]<br /> - Total ([[2005]])<br /> - PIB/capita || [[Lista e paísis por PIB|Posición 16ª]]<br />631.200 |
| [[Produtu interiol brutu|PIB]]<br /> - Total ([[2005]])<br /> - PIB/capita || [[Lista e paísis por PIB|Posición 16ª]]<br />631.200 millonis de US$<br /> |
||
|- |
|- |
||
| [[Monea]] || Nuevu dóla taiwanés |
| [[Monea]] || Nuevu dóla taiwanés |
||
Línia 50: | Línia 50: | ||
[[als:Republik China]] |
[[als:Republik China]] |
||
[[an:Republica de China]] |
[[an:Republica de China]] |
||
[[ar: |
[[ar:تايوان]] |
||
[[arz:جمهورية الصين]] |
[[arz:جمهورية الصين]] |
||
[[ast:República de China]] |
[[ast:República de China]] |
Revisión de 19:41 13 Ago 2011
| |||
Luenga oficial | Chinu | ||
Capital | Taipei | ||
Presienti | Ma Ying-jeou | ||
Primel Menistru | Vincent Siew | ||
Cumprimentu - Total - 2,8% augua |
Posición 137ª 36.200 km² | ||
Puebración - Total (2007) - Densiá |
Puestu 47º 22.814.636 640 ab/km² | ||
PIB - Total (2005) - PIB/capita |
Posición 16ª 631.200 millonis de US$ | ||
Monea | Nuevu dóla taiwanés | ||
Inu | Inu nacional la Repúbrica de China | ||
Domiñu Internet | .tw | ||
Cóigu telefónicu | +886 | ||
Miembru de: APEC i UNPO | |||
La Repúbrica de China (chinu tradicional: 中華民國, chinu simplificau: 中华民国, pinyin: Zhōnghuá Mínguó, Wade-Giles: Chung-hua Min-kuo), tamien conocia como Taiwán, es un estau endependienti parcialmenti reconociu assitiau nel estremu orienti d'Ásia.
El régimin de la Repúbrica de China supusu a la última dinastia enperial, la Qing, como sistema políticu en China en el añu 1912. Endespues el final de la Guerra Cevil China en 1949, se proclamó la Repúbrica Popular China en Pequín, i el régimin de la Repúbrica de China, dominau pol Partiu Nacionalista Chinu o Kuomintang, alcontró refugiu ena isla de Taiwán, única parti del territoriu chinu que no llegaria a cayel baju control del nuevu régimin chinu, i ondi s'á manteniu la Repúbrica de China ata ogañu.
Dende 1949, la Repúbrica de China namás almenistra angunas islas, prencipalmenti la isla de Taiwán, junta una tupa d'archipiélagus chiquininus como las islas Pescaoris, Kinmen (o Quemoy), Matsu, Pratas i Taiping.