Ioana Nicolaie
| Ioana Nicolaie | ||
|---|---|---|
 Ioana Nicolaie en 2019 | ||
| Información pressonal | ||
| Nacencia |
1 de juñu de 1974 (51 años) Sângeorz-Băi (República Socialista de Rumania) | |
| Nacionalidá | Rumana | |
| Familia | ||
| Cónyugi | Mircea Cărtărescu | |
| Información prehessional/profissional | ||
| Oficiu | Escrevienti, poeta y escritor de literatura infantil | |
Ioana Nicolaie es una escreviora de Rumanía.[1][2][3]
Biografía
[adital | adital cóigu]Ioana Nicolaie tuvu nacencia en Sângeorz-Băi. La su mairi, Ana Niculai. El su pairi, Ion Niculai. Es la quarta duna familia con 12 ijus. Es la hermana del poeta Maxim Radu Niculai, utol del volumi póstumu ”Pictând apa”. Es la mairi del poeta Gabriel Cărtărescu, utol del volumi ”Mâine o să fiu fericit”, Editura Charmides 2022.
Endispués de terminau el liceu „George Coșbuc” ena ciá de Năsăud, se hizu aluna dela Facultá de Letras dela Nuversidá de Bucarest, ondi se graduó nel añu 1997. Nel 1998 terminó los cussus de mástel dela mesma facultá. Endispués de terminal trebajó ena prensa i nel campu ditorial (calavoró comu redatola enas ditoriais Humanitas, Casa Radio, Polirom i Paralela 45). Es pediorista (calavora con Tribuna învățământului), professora de literatura i da crassis d'escreviura creativa. Hazi atilleris de creativiá pa zagalis. Mientis un par d'añus moderó el Campionatu delas estorias ena Librería Humanitas de Cișmigiu. Es biembru hundaol i diretora general dela Hundación Melior pola que acontina dendi 2014 con proyetus educativus i umanitarius. Á fechis dambas a dos de Bibliotecas Melior. Es biembru dela Unión d'Escritoris de Rumanía[4] i de PEN Rumanía.
Obras
[adital | adital cóigu]Tuvu el su encetu editorial col vulumi de velsus Poză retușată, Editura Cartea Românească, 2000, endispués dun concursu de debut. Fue encluyía (col nombri de Ioana Vlașin) nel vulumi coletivu Ferestre 98, Editura Aristarc, 1998 i nel vulumi sperimental "40238 Tescani", Editura Image, 1999, dambos dos nominaus palos prémius ASPRO. Apaeció tamién ena antoloxía Generația 2000, Editura Pontica 2004.
Poesías:
Poză retușată, Editura Cartea Românească, 2000.
Nordul, Editura Paralela 45, 2002. El vulumi fue nominau pal prémiu ASPRO.
Credința, Editura Paralela 45, 2003. El vulumi fue nominau enos Prémius dela Asociación d'Escritoris de Bucarest.
Cenotaf, Editura Paralela 45, 2006.
Autoimun, velsus, Cartea Românească, 2013. Nominau a los Prémius Radio România Cultural. Ganó el Prémiu „Libru del Añu” dela USR.
Lomografii, antoloxía, Editura Humanitas 2015.
Noctiluca, Editura Vellant 2023.
Novelas:
Cerul din burtă, Editura Paralela 45, 2005. Nominau al Eastern European Literature Award. La segunda edición apaeció en Polirom en 2010.
O pasăre pe sârmă, novela, Polirom, 2008; segunda edición: Polirom, 2015.
Pelinul negru, novela, Humanitas, 2017; Prémiu dela Revista Ateneu 2017.
Cartea Reghinei, Editura Humanitas 2019; Prémiu Radio România Cultural 2020.
Tot înainte, Editura Humanitas 2021.
Miezul inimii, Editura Humanitas 2022.
Drumul spre Soare-Răsare. Bucarest: Editura Humanitas, 2024, ISBN 978-973-50-8668-8.
Cerul din burtă, tercera edición, apaeci en 2025 en Editura Paralela 45; con imaxin de Felicia Simion.
Literatura pa zagalis:
Aventurile lui Arik, libru pa zagalis, Corint Junior, 2008.
Arik și mercenarii, libru pa zagalis, Editura Arthur 2013.
Ferbonia, novela pa zagalis, Editura Arthur 2015.
Arik, libru pa zagalis, Editura Arthur, 2017.
Vertijia, fantasy SF pa zagalis, Editura Arthur 2018.
Călătoria lui Medilo, vulumi pa zagalis, Editura Cartier 2018.
Spionul Kme, novela pa zagalis 10+, Editura Arthur, 2019.
Cum am supraviețuit clasei a VIII-a, novela, col pseudónimu Robert Ersten, Editura Arthur 2019.
Cum să spui te iubesc, novela, col pseudónimu Robert Ersten, Editura Arthur 2020.
Salvarea lui Onux, Editura Arthur, 2022.
Zmeu Robot, Editura Arthur, 2023.
Clopoțelul fermecat, Editura Arthur 2024.
Cum am supraviețuit clasei a VIII-a i Cum să spui te iubesc, firmau col pseudónimu Robert Ersten, apaecin en 2025 nuna edición nueva en Arthur.
Călătoria lui Medilo, Editura Arthur 2025.
Prémius i destincionis
[adital | adital cóigu]Prémiu Leibniz de Proză por ”Drumul spre Soare Răsare”, 2025;
Prémiu de Literatura Bistrița, 2025;
Prémiu Nacional de Proză, Ziarul de Iași pola novela ”Cartea Reghinei”, 2020;
Prémiu Radio România Cultural pola novela ”Cartea Reghinei”, 2020;
Prémiu Observator Lyceum por ”Cartea Reghinei”, 2020;
Prémiu Agenția de Carte por ”Cartea Reghinei”, 2020;
Prémiu dela Revista Ateneu pola novela ”Pelinul negru”, 2017;
Prémiu Libru del Añu sigún el votu online Cititorul știe mai mult, por ”Pelinul negru”, 2018;
Prémiu USR Libru del Añu por ”Autoimun”, velsus, 2014.
Via pressonal
[adital | adital cóigu]Ioana Nicolaie está casá col autol i professol nuversitariu Mircea Cărtărescu[5] i nel vranu del añu 2020 se casarun pola ilesia endispués de 22 añus de bivil juntus[6]. Es la mairi del poeta Gabriel Cărtărescu.
Referencias
[adital | adital cóigu]- ↑ Ioana Nicolaie, Humanitas, 2021-07-07, ro
- ↑ Ioana Nicolaie: „E dureros să intru în holul unui liceu de prestigiu și să văd zeci de portrete de bărbați, numai de bărbați”, PressOne, 2021-07-07
- ↑ Ioana Nicolaie: „La orice distanță aș fi fost, și pe inelele lui Saturn dacă aș fi ajuns, tot despre lumea nordului meu transilvan aș fi scris”, life.ro, 2021-01-08, 2021-07-07, ro-RO
- ↑ Ioana Nicolaie, Festivalul International de Poezie, 2025-02-26, ro-RO
- ↑ Femeia de lângă Mircea Cărtărescu; iulie 2009, Acediú el 18 de marçu de 2013
- ↑ Mircea Cărtărescu s-a căsătorit la 64 de ani. Cine este aleasa sa, adevarul.ro, 2020-10-22, 2025-02-27, ro
Bibliografía
[adital | adital cóigu]„Ferestre 98”, Editura Aristarc, 1998
"Maraton poetic pentru sinistrați - înecat de ploaie"
Atijus p'ahuera
[adital | adital cóigu]https://filtm.ro/invitati/ioana-nicolaie/
https://revistafamilia.ro/?author_name=ioananicolaie
Entrevistas
Ioana Nicolaie - "Viata e mai importanta decat literatura", Dia Radu, Formula AS - añu 2009, númeru 872;
Scriitoarea Ioana Nicolaie: „Arta e biografie“, 20 de diziembri de 2013, Simona Chițan, Adevărul;
Ioana Nicolaie: „Vreau să schimb cu slabele mele puteri fața poeziei“, 28 de abostu de 2015, Doinel Tronaru, Adevărul;