Mari Negru

Dendi Güiquipeya

Gxermo2.svg Esti endilgui es un encetu.
Si te peta, pueis prencipial a trebajal en él, landeandu mas enhormación i amejorandu lo escritu.
El mari Negru vistu dendi satéliti, con a península e Crimea i el mari e Azov al Norti - Imahin NASA.
Baia e Sudak.

El mari Negru es un mari interiol entri el sudesti d'Uropa i Ásia menol. Se conecta con el mari Mediterráneu porel estrechu e Bósforu e el mari e Mármara, i al mari e Azov porel estrechu e Kerch.

Ai un emportanti fluhu e água por mol ¡'el Bósforu, 200 km³ por añu i e água dulce delas áreas próximas, especialmenti e Uropa Central i Oriental, totalizandu 320 km³ por añu. El tozu mas emportanti es Danúbiu. El mari Negru tieni un área e 422 000 km² i una hondura máxima e 2210 m.

Los paisis que están a la su vera son: Turquia, Bulgária, Rumania, Ucránia, Rúsia i Heórhia. La península e Crimea es una república autónoma e Ucránia.

[eital] Etimulohia

Polo que al nombri se refieri, es probabli que l'antigua denominación grega 'pontos euxenios' (mari ospitaláriu) sea un eufemismu. El nombri moelnu deriva dela luenga turca: en turcu al mari Negru se le conoci comu 'Kara Deniz' (mari negru), encuantu qu'el Mediterráneu se chama 'Ak deniz' (mari blancu). Ora bien, los coloris 'negru' i 'blancu' tendrien, ena antígua tradición turca, el sentiu e 'septentrional' i'meridional', asín que los nombris 'Kara Deniz' i 'Ak Deniz' significadrien namás que Mari 'el Norti i Mari 'el Sur, con respectu a Turquia, naturalmenti. El nombri 'Mari Negru', a través e la su traducción francesa (Mer Noire), se difundió por toa Uropa a lo largo e los sigrus XVII i XVIII i acabó imponiéndo-si.

Herramientas presonalis