Mari Negru

Dendi Güiquipeya
Esti artícalu es un encetu

Si te apeta, pueis enlial-ti a trebajal en él, precurandu más información i amejorandu lo escritu.


El mari Negru vistu dendi satéliti, con a península e Crimea i el mari e Azov al Norti - Imahin NASA.
Baia e Sudak.

El mari Negru es un mari interiol entri el sulesti d'Uropa i Ásia menol. Se conecta con el mari Mediterráneu por el estrechu de Bósforu i el mari de Mármara, i al mari d'Azov porel estrechu de Kerch.

Ai un emportanti fluju d'áugua por mol del Bósforu, 200 km³ por añu i d'áugua dulci de las áreas próissimas, especialmenti d'Uropa Central i Oriental, totalizandu 320 km³ por añu. El tozu mas emportanti es Danúbiu. El mari Negru tieni un área de 422 000 km² i una hondura máissima e 2210 m.

Los paisis que están a la su vera son: Turquia, Bulgária, Rumania, Ucránia, Rússia i Geólgia. La península de Crimea es una repúbrica autónoma d'Ucránia.

Etimología[Edital | Editá'l códigu]

Polo que al nombri se refieri, es probabli que l'antigua denominación grega 'pontos euxenios' (mari ospitaláriu) sea un eufemismu. El nombri moelnu deriva dela luenga turca: en turcu al mari Negru se le conoci comu 'Kara Deniz' (mari negru), encuantu qu'el Mediterráneu se chama 'Ak deniz' (mari blancu). Ora bien, los coloris 'negru' i 'blancu' tendrien, ena antígua tradición turca, el sentiu e 'septentrional' i'meridional', asín que los nombris 'Kara Deniz' i 'Ak Deniz' significadrien namás que Mari 'el Norti i Mari 'el Sur, con respectu a Turquia, naturalmenti. El nombri 'Mari Negru', a través e la su traducción francesa (Mer Noire), se difundió por toa Uropa a lo largo e los sigrus XVII i XVIII i acabó imponiéndo-si.