Luenga dálmata

Dendi Güiquipeya
Dalmáticu (?)
 (Dalmáticu)
{{{Imagin}}}
Otras denominacionis:
Palrau en: Croácia, Montinegru
Territórius: Costa el Adriáticu
Palrantis:
  • Nativus:
  • Algotrus:
  • -
Crassificación:
Filiación: Induropea

  Luenga itálica
   Luengas romancis
    Dalmáticu

Estatu oficial
Luenga oficial en: Repúbrica e Ragusa
Regulau pol:
Coigus la luenga
ISO 639-1 dl
ISO 639-2 roa
SIL dlm
Wikipedia
Wikipedia
Vai a la [[:{{{Cóigu wiki}}}:|Güiquipeya en luenga dálmata]].

El dalmáticu es una luenga romanci muerta, palrá a lo largu las costas de Dalmácia (uguañoti Croácia, Montenegru i norti d'Albánia). Se destinguian dos crasis de dialetus:

  • El setentrional u Vegliota, palrau ena isla croata e Krk.
  • El meriyonal u Ragusano, palrau ena ciá croata e Dubrovnik.

Nun tiempu s'estendia Segna (pocu al sul de Fiume) al norti, hata cerca de Antivari (Bar), u cuandu menus Càttaro (Kotor) al sul. Ya los estoriaoris de las Cruçás i los viaherus aseñalan, dendi el sigru XII, el «latín», «romanci» u «francu» de la Dalmácia, especialmenti de las ciais de Zara (Zadar), Spalato (Split), Ragusa (Dubrovnik) i Antivari (Bar). Ena isla de Veglia (Krk), Giambattista Giustiniani, procuraol vénetu nel Quarnero duranti el sigru XVI, palraba al tentu la dessisténcia duna «idioma própia, paicia al calmone...»

El dalmáticu tuvu huerça pa resistil enos territórius ondi la su desisténcia era menus amençá pola estensión de los dialetus eslavus, es izil, enas ciais de la costa. Oprimia pol lau de tierra firmi -al esti- polos dialetus croatas, i al sul -inque menus- polas variantis del albanés, peru amenaçá, sobri tó, pola crecienti penetración del véneto colonial, la luenga dalmática acabihó pol sel palrá en pocus lugaris, i aún allí, se hue estinguiendu mas u menus liheru. A mayol enfluéncia véneta, más lihera hue la desapaición del dalmáticu. Asín, pol sabulugal, en Zara (Zadar), el dalmáticu se estinguió mu plontu, en tantu que en Ragusa (Dubrovnik), que solu pol un brevi espáciu de tiempu (1205-1358) dependió diretamenti de la Repúbrica e Venécia, i que amás era un chascu d'endependéncia mu particulal, el dalmáticu perduró hata finalis del sigru XV i hue luenga oficial de la Repúbrica e Ragusa.

Nun ária desapartá, ena isla de Veglia (Krk), el úrtimu nativu del dialetu vegliota, Tuone Udiana, conociu cumu Burbur, espenó pol una mina e tierra el 10 de Húniu de 1898. Enantis d'espenal hue entrevistau pol luengüista Matteo Bartoli. Uguañoti apenas quean ena isla parabras de aquella antigua palra, que á siu sustituia pol una varieá véneta i, ena su mayoria, pol un dialetu croata.

Ogañu, el télminu dalmáticu identifica el dialetu croata conociu cumu Cakaviano-Ikaviano, palrau en Dalmácia, que comprendi una tupa parabras italianas i alemanas. Esti dialetu croata i la luenga dalmática nu ebin sel confundias, polque nu desiste conessión entri dambas las dos.

Caraterísticas[Edital | Editá'l códigu]

Pretenecienti al románicu oriental, se suponia que esta luenga huera siu el eslabón fartanti entri el rumanu i el italianu, peru uguañoti paci que huera siu semilal a las otras luengas romancis ocientalis con respetu al italienu i resurta tenel anguna conessión solu colos dialetus rumanus vizinus, cumu pol sabulugal el istrorrumanu, palrau ena vizina Istria, en Croácia.

Es enteressanti notal cúmu el dalmáticu mantuvu las parabras latinas relativas a la via urbana que el rumanu, a la su vezi, las ubu perdiu. Se suponi que la puebración dálmata bia tiniu una via urbana bastanti ativa, mentris que los rumanus huerun obrigaus a ahuyil a las montañas duranti la epoca oscura.

Muestra lingüística: el Pairi Muestru[Edital | Editá'l códigu]

Comparación del Pairi Muestru en cincu luengas neulatinas: estremeñu, el vegliota (dialetu dalmáticu), italianu, istrorrumanu i rumanu.

Estremeñu Dalmáticu Italianu Istrorrumanu Rumanu
Pairi muestru que estás nel cielu, Tuota nuester, che te sante intel sil, Padre nostro, che sei nei cieli, Ciace nostru car le şti en cer, Tatăl nostru care eşti în ceruri,
santificau seya el tu nombri. sait santificuot el naun to. sia santificato il tuo nome. neca se sveta nomelu teu. sfiinţească-Se numele Tău.
Venga el tu réinu. Vigna el raigno to. Venga il tuo regno. Neca venire craliestvo to. Vie Împărăţia Ta.
Hágasi la tu voluntá, ena tierra cumu nel cielu. Sait fuot la voluntuot toa, coisa in sil, coisa in tiara. Sia fatta la tua volontà, come in cielo così in terra. Neca fie volia ta, cum en cer, aşa şi pre pemint. Facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.
Damus oi el muestru pan de ca dia. Duote costa dai el pun nuester cotidiun. Dacci oggi il nostro pane quotidiano Pera nostre saca zi de nam astez. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi.
Perdona las muestras ofensas, E remetiaj le nuestre debete, E rimetti a noi i nostri debiti, Odproste nam dutzan, Şi ne iartă nouă păcatele noastre,
cumu tamién musotrus perdonamus a los que mos ofendin. coisa nojiltri remetiaime a i nuestri debetuar. come noi li rimettiamo ai nostri debitori. ca şi noi odprostim a lu nostri dutznici. precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.
Nu mos ehis cael en tentación, E naun ne menur in tentatiaun, E non ci indurre in tentazione, Neca nu na tu vezi en napastovanie, Şi nu ne duce pe noi în ispită,
i líbramus del mal. miu deleberiajne dal mal. ma liberaci dal male. neca na zbăveşte de zvaca slabe. ci ne mântuieşte de cel rău.